Pregatirea patului drumului + stratul de forma

PREGATIREA PATULUI DRUMULUI SI STRATUL DE FORMA

Patul drumului este suprafata amenajata a terasamentelor pe care se asează structura rutiera.

    Executarea terasamentelor se realizeaza conform reglementarilor prevazute in STAS 2914 precum si in alte normative in vigoare.

    Lucrarile de terasamente vor incepe dupa executarea operatiilor de retrasare, pichetare si realizarea operatiilor pregatitoare.

    In cazul unui terasament existent al unui drum de pamant, lucrarile pregatitoare constau in pregatirea amprizei, prin nivelarea platformei pe intraga latime, realizarea pantelor transversale conform proiectului si compactarea pamantului pana la obtinerea gradului de compactare prin incercarea Proctor normala prevazuta in STAS 2914.

    In cazul unei variante de traseu nou de drum, pentru lucrarile pregatitoare se vor executa operatiile de defrisare, indepartarea pamantului vegetal si realizarea treptelor de infratire, pentru pamanturi coezive, cand panta transversala a terenului natural este intre 1/5 si 1/3. Peste valori mai mari ale pantei terenului de 1/3, se prevad lucrari definitive de sprijiniri.

Pregatirea patului drumului, respectiv amenajarea speciala a partii superioare a terasamentelor va conduce la:   

    - imbunatatirea si uniformizarea portantei terasamentelor;

    - realizarea unui profil longitudinal si transversal care sa asigure scurgerea apelor provenite din precipitatii;

    - impiedicarea contaminarii cu pamant a stratului de fundatie din agregate naturale;

    - cresterea rezistentei la actiunea de inghet-dezghet a structurii rutiere;

    - asigurarea circulatiei utilajelor.

    Execuţia straturilor de fundatie se începe numai după receptia patului drumului:

    1. - la receptia provizorie se verifica:

        - concordanta lucrarilor executate cu prevederile STAS 2914-84 “Terasamente” si  cu proiectul de executie;

        - natura pamanturilor din corpul drumului;

        - caliatatea materialelor folosite;

        - concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile STAS 2914-84.

    2. - la receptia finala se va examina daca patul drumului s-a comporatat in bune conditii pe parcursul perioadei de garantie si daca a fost intretinut corespunzator.

STRATURI DE FORMA

1. Date generale

Straturile de forma intra in alcatuirea complexelor rutiere si sunt situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.

1.1. Straturile de forma sunt realizate din:

    a. materiale necoezive:

           - pamânturi necoezive;

- impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm.

    b. materiale coezive:

            - pamânturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);

            - pamânturi coezive tratate cu var;

            - pamânturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.

1.2. Straturile de forma din pamânturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamânturi coezive.

1.3. Stratul de forma din pamânturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II.

1.4. Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 2.2.   

        1.5. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.

    2. Elemente geometrice si abateri limita

2.1. Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect.

2.2. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea  este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm.

2.3. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.

2.4. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitându-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.

La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %.

2.5. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10% - 12% pe ultimii 80 cm pâna la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.

2.6. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.

2.7. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ±0,05m fata de axa si de ±0,10m la latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de ± 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.

Materiale folosite la realizarea straturilor de forma

    3. Pamanturi

    3.1. Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si identifica conform STAS 1243 in functie de compozitia granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.

    In categoria pamânturilor coezive se mai cuprind si pamânturile macroporice, si anume:

Loess cu fractiunea:

    - 0,01 ... 0,1 mm > 60 % si

    - greutatea volumica de 12-16KN/mc

   Pamânt loessoid cu fractiunea     0,01 ... 0,1 mm < 60 %.

    Atât loessul cât si pamântul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera numai prin compozitia granulometrica.

   

Pamânturi coezive si slab coezive

                                                       Tabel 1

Nr. Crt	DENUMIREA PAMANTURILOR	CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA	I.P.
		Argila % < 0,005 mm	Praf % 0,005...0,05mm	Nisip % 0,05...2 mm
1	2	3	4	5	6
1	Foarte coezive	Argila groasa	< 60	variabil	variabil	> 35
2		Argila	35...60	< decât argila	< 30	25...35
3	Coezive	Argila prafoasa	35...50	> decât argila	< decât praf	15...35
4		Argila nisipoasa	30...60	< decât argila	> 30	15...35
5		Argila praf nisipoasa	30...35	> decât argila	> 30	15...25
6	Slab coezive	Praf argilos	15...30	> decât nisip	< 30	10...25
7		Praf argilos nisipos	15...30	> decât nisip	> 30	5...20
8		Praf	0...15	> decât argila	< 30	5...15
9		Praf nisipos	0...15	> decât nisip	> 30	0...10
10		Nisip argilos	15...30	< decât nisip	> decât praf	5...20
11		Nisip prafos	0...15	< decât nisip	> decât praf	0...10

Pamântul loessoid difera de loess prin granulozitate, având un continut mai mare de argila sau nisip.

Pamânturi necoezive

Tabel 2

CARACTERISTICA	CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sort	0-63
Continut de fractiuni: -         sub 0.02mm -          0....8mm	max. 3 40...80
Granulozitate	continua
Coeficient de neuniformitate (Un), min	15
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min	35x10-3
Inaltimea capilara maxima (H) cm, max	Grosimea stratului

   

3.2.La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.

    Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.

Tabel 3

DENUMIREA CARACTERISTICII	VALOAREA LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate Rezistenta la sfarâmare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max.	100 mm continua 60 % 7 3 %

3.3. Pamânturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%.

4. Var

4.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:

        - var nehidratat macinat, conform STAS 9310;

- var  pentru constructii,  tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1.

4.2. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.

4.3. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.

4.4. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate.

4.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.

                                                Tabel 4

CARACTERISTICI	VAR NESTINS MACINAT	VAR PENTRU CONSTRUCTII	METODA DE INCERCARE
		Nestins, bulgari	Stins, pulbere
	Tipuri de var
	CL 90	CL 80	CL 90	CL 80	CL 90	CL 80
Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) totali,                        % min	90	80	90	80	90	80	SR EN 196-22) )
Oxid de magneziu (MgO), % max	£101)
Dioxid de carbon (CO2),   %max	5	4	7	4	7
Trioxid de sulf (SO2)3;      % max	2
Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu),                       minute	<15	<15	-	SR EN 459-2
Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului (Tmax,) °C	³60	³50	³60	³50	-	-
Finetea de macinare, rest pe sitele -  0,09                             % -  0,20                            %	£7 £2			£7 £2
Densitate aparenta,          kg/dm3	-	-	0.3...0.6
Randament in pasta,        dm3/10kg	-	-	³26
Apa libera,                         %	-	-	£2

1)  Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1

2)  La var nestins macinat (SR 9310, pct.2)

3)  La var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct.4.4).

     5. Apa

5.1. Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008.

5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

    6. Controlul calitatii materialelor

    6.1. Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 5.

Tabel 5

MATERIAL	ACTIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CE SE VERIFICA	FRECVENTA MINIMA	METODE DE DETERMINARE CONFORM STAS
		la aprovizionarea materialelor	inainte de utilizare
Pamânturi coezive	Compozitia granulometrica	In functie de heterogenitatea pamântului insa cel putin o incercare la 1000 mc	-	1913/5
	Indice de plasticitate			1913/4
	Continutul de substante organice si humus	La schimbarea sursei de aprovizionare	-	1243
	Umiditate	-	O proba pe schimb	1913/1
Pamânturi necoezive, deseuri cariera	Compozitia granulometrica	O proba la fiecare lot aprovizionat	-	730
	Rezistenta la sfarâmare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata	O proba la fiecare furnizor	-
	Coeficient de gelivitate pe piatra	Din buletinul de la furnizor	-
	Umiditate	-	O proba pe schimb	4606
Pamânturi necoezive material pietros aluvionar	Compozitia granulometrica	O proba pe fiecare lot aprovizionat	-	730
	Echivalentul de nisip
	Umiditate	-	O proba pe schimb	4606
Var	Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate	La fiecare lot aprovizionat	-
	Finetea	La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de garantie	- - -
	Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere			SR EN 459-2
	Durata de stingere

Executia stratului de forma

    7. Pregatirea stratului suport

    7.1. Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.

    7.2. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma când acesta este realizat din pamânturi necoezive, la cota patului când stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamânt coeziv stabilizat mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamânt coeziv stabilizat, când acesta se executa in doua reprize.

    7.3. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului .

    8.  Executia stratului de forma din pamanturi necoezive

    8.1. In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform proiect de 4,0 % .

    8.2. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incât sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta prescrise pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul

    de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.

    8.3. In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luându-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.

    8.4. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.

    8.5. Stratul asternut trebuie compactat pâna la realizarea unui grad de compactare de min.98 % pentru cel putin 95 % din punctele masurate si a gradului de compactare  de min. 95 % in toate punctele de masurare.

    8.6. Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson experimental de min.30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili:

        - grosimea optima de compactare;

        - umiditatea optima de compactare;

        - componenta atelierului de compactare ;

-numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 8.5.

    Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.

    8.7. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive.

    9.  Executia stratului de forma din impietruirea existenta

    9.1. Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea  platformei.

    Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.

    9.2. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pâna la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.

10. Executia stratului de forma din pamant coeziv stabilizat mecanic

    10.1. Prin stabilizare mecanica a pamântului se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamânt stabilizat mecanic este un strat din pamânt coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.

    Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

    - indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %;

    - echivalentul de nisip EN ³ 30 %;

    - granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6;

    - umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13;

    - continutul in elemente moi si gelive, max 5 %;

    - sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.            Tabel 6       

DOMENII DE GRANULOZITATE	LIMITA	TRECERI PRIN SITE SAU CIURURI IN % DIN MASA
		OCHIURI PATRATE CONFORM SR EN 933-2/1998 (TABELUL 2)
		0,063	0,16	0,5	2	6.3	16	25	63
0 - 63	min max	6 12	8 20	12 28	18 43	31 67	53 98	65 100	100 100

10.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.

    10.3. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.

    10.4. Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.

    Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental (vezi pct.9.6).

    10.5. Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu ajutorul autogrederului.

    10.6. Materialele se vor amesteca pâna la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pâna la realizarea umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasând sa se reduca continutul de apa prin zvântare.

    10.7. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare manuala la sablon.

    10.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectând parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare.

    10.9. In cazul straturilor de forma executate in doua etape,  se va realiza pe fiecare strat panta transversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz  .

    10.10. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

11.  Executia stratului de forma din pamant coeziv tratat cu var

    11.1. Dozajul de var pentru tratarea pamânturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masa pamântului uscat si dozajul optim se supune aprobarii inginerului.

Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8,  in functie de umiditatea pamântului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed.

    11.2. Valorile date in tabelul nr.7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamânt si var nestins  macinat sau var stins in pulbere.

DENUMIREA PAMÂNTURILOR	UMIDITATEA PAMANTULUI	DOZAJ IN % DIN MASA
		var bulgari	var nestins macinat	var hidratat pulbere
Pamânturi foarte coezive si coezive	De la Wopt + 4...7 % pâna la Wopt + 12...15 %	4	4	-
	Sub Wopt + 4...7 %	3	3	4
Pamânturi slab coezive	De la Wopt + 4...7 % pâna la Wopt + 12...15 %	3	3	-
	Sub Wopt + 4...7 %	2	2	3

Tabel 7

11.3. Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai

sus in cazul tratarii unor pamânturi cu umiditate naturala mai mare decât umiditatea optima de compactare Wopt  +10...15 % contându-se pe o reducere a umiditatii de 1...2 % pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului.

    11.4. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.

    In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului,  sectoarele respective vor fi astfel alese incât acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

    11.5. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamântului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pâna la obtinerea gradului de compactare prescris.

    In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru.

    Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop  determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor:

    - dozajul de var pentru diversele tipuri de pamânt;

    - grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;

    - umiditatea optima de compactare;

    - componenta atelierului de compactare;

    - intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).

    Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici  corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer,  se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.

    11.6. La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni:

    a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamântului si raspândirea varului cu ajutorul unor utilaje specifice astfel incât sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de

experimentarea pe teren;

    b. realizarea amestecului de pamânt si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pâna se realizeaza o farâmitare corespunzatoare a pamântului si un amestec cât mai omogen de pamânt si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea  totala a varului.

    Se considera ca farâmitarea pamântului este corespunzatoare daca gradul de farâmitare al acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de farâmitare se determina conform STAS 10473/2.

c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: daca

    - Wa < Wopt - 3 % ,    se adauga cantitatea de apa necesara si se  efectueaza inca 2-3 treceri pentru omogenizare;

- Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 %, se trece la operatiunea urmatoare de executie;

- Wa > Wopt + 3 %, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamântul tratat sa se usuce pâna când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3 %.

    d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;

    e. in intervalul 8...28h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de inginer, se efectueaza compactarea amestecului de pamânt cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.

11.7. Compactarea trebuie sa se faca pana la  realizarea unui grad de compactare de minim 98% din

    densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in toate punctele de masurare.

    11.8. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamântul adus de la  sursa cu autobasculanta, se  imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus.

    11.9. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

12. Controlul calitatii executiei

    12.1. Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8.

                                                    Tabel 8

ACTIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARAC-TERISTICILE CARE SE VERIFICA	FRECVENTA MINIMA	METODA DE VERIFICARE CONFORM STAS	TIPUL STRATULUI DE FORMA CARE SE VERIFICA
			A	B	C	D
1	2	3	4	5	6	7
Respectarea proceselor tehnologice	permanent	-	x	x	x	x
Umiditatea materialelor granuloase	zilnic si ori de câte ori este necesar	1913/1	x
Umiditatea pamântului dupa imprastiere	zilnic si ori de câte ori este necesar	1913/1			x	x
Umiditatea amestecului de pamânt cu material granular	zilnic si ori de câte ori este necesar	1913/1		x	x
Granulozitatea amestecului de pamânt cu material granular	cel putin 3 probe la 1000 mc	1913/5		x	x
Dozajul de var	zilnic si ori de câte ori este necesar	-				x
Umiditatea amestecului de var si pamânt	zilnic	1913/1				x
Gradul de sfarâmare al pamântului dupa amestecare cu var si omogenizare a amestecului	in cel putin doua puncte la 1000 mp	10473/2				x
Gradul de compactare al stratului de forma	in cel putin doua puncte la 1500 mp	10473/2 1913/15	x	x	x	x
Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma	prin sondaj cel putin unul la 200 ml	-	x	x	x	x
Rezistenta la compresiune la vârsta de 14 zile a pamântului stabilizat	in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp	10473/2

A     - strat de forma din pamânturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera

B    - strat de forma din impietruiri existente

C    - strat de forma din pamânturi coezive stabilizate mecanic

D    - strat de forma din pamânturi coezive tratate cu var

    12.2. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.

    Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii ( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare.

Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40 %.

    12.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:

- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor

- masurile tehnologice luate de constructor.

    13. Masuri dupa executia stratului de forma

    13.1. Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamânturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului.

    13.2. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.

    13.3. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.

    13.4. In cazul straturilor de forma din pamânt tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei

terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.2 dupa receptia pe faza a

acestuia.

Receptia lucrarilor

    14. Receptia pe faza a lucrarilor

Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate.

In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza'' in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.

    15. Receptia preliminara

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare .

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de reeceptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .

    16. Receptia finala

Receptia finala a lucrarilor se face  dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

Intocmit,

Resteanu Cristian Radu